
Una dintre cele mai gustoase placinte pe care le-am facut.
Pana una, alta, asta-i versiunea:
- 300 g faina,
- 30 g unt topit,
- 2 oua,
- 150 g iaurt,
- 50 pana la 100 g zahar, cum vreti de dulce,
- 100 ml apa in care se dizolva o lingurita de drojdie uscata + 1 lingurita de zahar.
E un aluat curgacios, ca cel pentru savarine, nu din ala in care-ti bagi mainile. Se amesteca pur si simplu cu lingura toate astea, se lasa la dospit pana-si dubleaza volumul. Se poate turna direct in tava in care urmeaza sa fie coapta placinta.
Fructele taiate in bucati nu prea mari se pun pur si simplu deasupra (le-am pus cu putin timp inainte sa dau la cuptor), eu am avut smochine si prune, am presarat si samburi de floarea soarelui, apoi am picurat miere.
Cam asa. Ideea cu placinta am aplicat-o tot in noaptea aia, dupa ce am vazut-o intr-o emisiune la Duna TV, unde niste doamne ne arata cum fac ele diverse placinte&co, de mare inspiratie, pe bune. Nu inteleg nimic din ce zic, evident, dar asta chiar nu conteaza, ca procesu’ tehnologic ii destul de explicit pentru oricine.
Prima data am facut-o cu gem si ceva nuca, cum am vazut la tipele astea. Nu am apucat sa pozez pe lumina, e foarte buna si cu gem. Ideea e sa nu puneti un strat foarte gros si uniform de gem, cum am facut eu, ca se lasa, cumva, aluatul fiind foarte moale. Si, eventual, sa puneti gemul din loc in loc, sa faceti un pattern.