Piața este plină de roșii cu moț, pe care comercianții ni le prezintă ca fiind sănătoase și având la bază doar substanțe permise de legislație. Însă horticultorii ne avertizează: acel „moț” poate fi generat de utilizarea excesivă a stimulenților pentru coacere.
Piețele din România sunt inundate de tomatele cu moț. Unii cercetători trag un semnal de alarmă cu privire la aceste moațe, susținând că aceștia apar datorită utilizării excesive a substanțelor chimice pentru a accelera procesul de coacere.
Apariția acestui moț indică faptul că fructul a fost stimulat, iar prin stimularea repetată, aceștia s-au acumulat. Însă, moțul poate fi și o caracteristică genetică, un hibrid cultivat în România putând avea această proprietate.
„Acel mucron din vârful tomatei este generat de doi factori, genetic şi chimic. Cel indus genetic apare la hibridul bulgăresc Prekos, care este cultivat în România. Această tomată, în mod natural, foarte rar formează acest mucron care oricum nu este unul pronunţat. Deci, genetic avem puţine creaţii care manifestă această caracteristică. De regulă, la noi, tomatele care prezintă acest mucron au la bază substanţe chimice pentru polenizare sau pentru maturare forţată a fructelor”, spune cercetătorul Costel Vânătoru, de la Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău.”
Negustorii au un control asupra clienților, care cumpără roșii cu moț fără să se îndoiască de calitatea acestora. Este o provocare să facem o alegere între o legumă sănătoasă și una plină de chimicale, deoarece doar analizele specializate pot determina nivelul de toxicitate indus de tratamentele chimice.
Costel Vânătoru, cercetător
”Printr-o analiză de laborator putem şti dacă a fost tratată sau folosit substanţe chimice. Doar laboratorul ne certifică dacă acel mucron s-a format, în cazul în care nu vorbim de un hibrid, un soi care are această caracteristică, în urma folosirii unor substanţe chimice. Ce cantitate sau ce substanţe, nu putem şti numai prin simpla vizualizare a fructului.”
Specialiștii vin cu vești bune. Aceștia afirmă că roșiile cu moț, deși pot indica utilizarea excesivă a tratamentelor chimice, sunt sigure pentru consumul uman dacă sunt cultivate local. Românii sunt cunoscuți pentru economia lor, inclusiv în ceea ce privește substanțele pentru stimularea plantelor.
În România, legumicultorii folosesc metode de stimulare a culturilor numai în cazul în care vremea este neprielnică.
”Dacă s-au folosit stimulenţi chimici fără a se respecta regulile de utilizare, putem vorbi de un exces de substanţe acumulate în fruct. De regulă, însă, nu se folosesc substanţe în concentraţii foarte mari din mai multe motive. Pe de o parte, în piaţă sunt retrase substanţele considerate nocive, deci sunt cele cu grad redus de toxicitate acceptate pentru a fi comercializate iar pe de altă parte cultivatorii nu dispun de bani foarte mulţi ca să folosească în exces aceste substanţe chimice, nici măcar pentru fertilizarea de bază, dar să mai vină cu stimulent din acesta de fructificare”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.
Conform specialiștilor din domeniu, substanțele chimice utilizate pentru a stimula creșterea roșiilor nu pot fi metabolizate și eliminate din organism. Acestea se acumulează în principal în grăsimi și pot afecta funcționarea ficatului.
”De regulă, la noi, sunt cultivate pe sol, în tehnologie clasică, iar cu stimulenţii aceştia mai ales pentru polenizare, fecundare, se intervine când condiţiile climatice sunt nefavorabile speciei, fie că vorbim de temperaturi scăzute ceea ce nu am avut în primăvara aceasta ca să folosim la tomate, sau când sunt temperaturi ridicate. La peste 35 de grade Celsius, polenul îşi pierde viabilitatea şi atunci se intervine cu stimulenţii aceştia”, spune horticultorul buzoian.
