Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această „bijuterie”. Îmbolnăvirea creierului apare și atunci când ne izolăm în tabletă, în Facebook și în telefon, dar și pentru că nu facem câteva exerciții simple de respirație imediat după trezire.
Creierul suferă și dacă avem un mic dejun agitat, dacă mâncăm pe drum sau vorbind la telefon, dacă îl supunem unui efort continuu, fără să-i dăm nimic în schimb, a spus neurochirurgul Vlad Ciurea, la interviurile Libertatea Live.
„Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar cu un dulce bun, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel mai mult și mai mult îi place zâmbetul”, spune medicul care peste 50 de ani a operat creiere.
Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea a fost ani 10 ani directorul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni, în care a lucrat 50 de ani. Neurochirurgul a făcut aproape 23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat numai copii, cel mai mic având două zile.
Ne îmbolnăvim pentru că nu vorbim, pentru că ne izolăm
„Dacă ne izolăm în tabletă, în telefon, creierul se îmbolnăvește. Ați văzut cum traversează acum oamenii? Cu ochii tot pe Facebook. Noi suntem făcuți să trăim în grup, nu izolați”, mai spune neurochirurgul Vlad Ciurea.
Primii pași pentru un creier sănătos sunt foarte simpli și la îndemâna tuturor. Ne trezim devreme, facem câteva exerciții de repirație și bem două pahare de apă la temperatura camerei.
„Dimineața, trebuie să ne trezim cât mai devreme, să deschidem geamurile larg și să facem câteva exerciții de inspirație și expirație. Un profesor din Academia rusă, care a trăit o perioadă în Siberia, spune că se poate trăi 150 de ani cu aerul curat din Siberia. Aerul acela să intre în plămân. Acele mici exerciții fizice ajută creierul să se încălzească, să pornească toate circuitele. Apoi, să bem două pahare de apă la temperatura camerei.
Primul este extraordinar, pentru că evacuează toate dejectele tubului digestiv. Al doilea pahar cu apă este foarte bun pentru că intră în circulație și pune «locomotiva» în mișcare”, mai spune neurochirurgul.
În timpul somnului, creierul nu doarme, ci funcționează ca să țină în activitate organele interne. Dar, mai face ceva foarte important. Dacă un om se culcă având în minte o problemă importantă pe care nu știe cum să o rezolve, a doua zi dimineața are și răspunsul.
„A doua zi găsești rezolvarea. Deci, creierul a făcut conexiunea între gândire, judecată, memorie, iar dimineața ai ideea pe masă, pentru că mintea este liniștită. Deci, să nu stai nedormit”, subliniază profesorul Vlad Ciurea.
Creierul nu iubește grăsimea, tutunul și alcoolul, dar îi place ciocolata neagră
Țigările au același efect negativ asupra creierulului ca și asupra inimii. Micul dejun trebuie să fie liniștit, nu pe fugă și în picioare.
„Micul dejun trebuie luat în liniște, fără scandal, fără claxoane, fără a fi pe fugă, nu în picioare, fără elementele din jur care să te disturbe, fără țigară. Să fie mai mult decât o relaxare, să fie o plăcere. Pledez pentru sucul de dimineață, din citrice, caroten și altele, care aduc și energie, și oligoelemente, care ajută la transmiterea în interiorul creierul. Este foarte important!”, subliniază Vlad Ciurea.
Creierul nu acceptă grăsimea, slănina, dar în schimb îi place dulcele
Neurochirurgul mai spune că este mai sănătoasă pentru creier carnea cu puține calorii decât slănina.
„Da, este rău pentru creier să mănânci carne. Dar, în cantități mici, carnea este perfect bună pentru întreg organismul. Cea mai bună este carnea cu calorii puține. Carnea de curcan și de pește sunt cele mai bune. Creierul nu acceptă grăsimea, nu acceptă slană. O dată, de sărbători, merge. Dar, în rest, nu duce la nimic bun”, mai spune medicul.
Creierul nu suportă grăsimea, dar îi place dulcele. Nu orice dulce este însă bun, pentru că zahărul, de exemplu, îi face rău prin modificările chimice pe care le produce.
„Este de acord cu ciocolata cât mai neagră, non-siropată, merge perfect cât mai fresh. Apoi, cacao. Creierul iubește mierea, ca dulce”, explică neurochirurgul.
Prânzul trebuie să fie echilibrat, altfel sângele se ocupă prioritar de digestie
Medicul Vlad Ciurea atenţionează că mesele nu trebuie să umple stomacul, pentru că, așa, sângele se ocupă mai mult de digestie. În plus, neurochirurgul pledează pentru o hidratare cât mai bună cu apă, nu cu sucuri acidulate. Somnul este și el foarte important pentru sănătatea creierului.
„Nu este bine să mâncăm la prânz mult, pentru că tot sângele se duce în stomac, creierul rămâne ischemizat și ne apucă somnul. Cine vrea să lucreze, trebuie să mănânce foarte puțin la prânz. Pledez pentru apă la temperatura camerei, nu sucuri acidulate. Creierul are două puncte de activitate maximă: între 10.00 – 12.00 și 16.00 – 18.00. Dacă a obosit, putem să-i dăm un pic de cafea, pe care să o bem încet. Creierul așteptă să fie răsplătit cu un dulce bun, dar fără zahăr”, mai spune medicul.
Cel mai bun prieten al creierul este zâmbetul
Medicul atrage atenția că cel mai bun prieten al creierului nu este Facebook-ul, ci este zâmbetul. De aceea, este foarte important să alungăm tristețea, monotonia și să reușim să ne bucurăm.
Memoria nu trebuie lăsată să zacă
Uitarea, considerată boala vârstnicului, apare tot mai des la adultul tânăr și nu o putem trece cu vederea. Pentru a nu permite bolii uitării, Alzheimer, să se instaleze, creierul trebuie activat. Dialogul direct cu oamenii este foarte important.
„Să exersăm creierul, să vorbim în grup, să fim deschiși, să nu fim interiorizați. Să ne plimbă, să facem călătorii, să urmărim lucruri care ne plac, să stăm în lume, să facem cuvinte încrucișate, puzzle. Să nu stăm pe loc, adică mintea să meargă încontinuu. Să scriem, să citim. Merg circuitele, merge mintea, merge memoria. Memoria nu trebuie lăsată să zacă.
Mișcarea face foarte bine pentru creier. Este foarte importantă. Dacă ne mișcăm, existăm. Trei lucruri importante: vorbire, scriere, mișcare. Și încă ceva. Am uitat să apreciem muzica adevărată și, mai grav, am uitat să dansăm. Dansul este dovedit că previne întâlnirea cu Alzheimer”, spune profesorul Ciurea.
Durerile de cap zilnice pot fi cauza îmbolnăvirii creierului
Persoanele care au zilnic dureri de cap trebuie să facă RMN, pentru că unele dureri cedează la calmante și altele nu.
„Sindroamele migrenoase atestă modificarea vascularizației cerebrale. Acestea trebuie investigate. Cea mai bună investigație este RMN, care descoperă dacă este leziune. O durere de cap care crește în intensitate arată că este ceva în cutia craniană care apasă pe structurile nervoase, dacă nu cedează la un calmant cam trei zile. Durerea crește în intesitate și nu ai o explicație, atunci neapărat faci RMN”, adaugă profesorul Ciurea.
Din cauza oboselii poate apărea accidentul vascular cerebral
În zilele noastre, tot mai mulți oameni suferă de epuizare nervoasă, pentru că solicită prea mult sistemul nervos. Creierul este prea solicitat, alimentația este departe de ceea ce are nevoie, somnul este insuficient, iar în final, din cauza oboselii, poate apărea accidentul vascular cerebral, spune neurochirurgul.
În timpul somnului, creierul mobiliează un grup de „curățitori” care adună „gunoaiele” creierului și îndepărtează toate elementele nocive.
„Dacă au timp să-și facă treaba în timpul somnului, suntem frumoși și sănătoși. Dacă nu pot curăța, gunoaiele se acumulează și, crescând, opresc comunicarea între sinapse. Le-a blocat, și acesta este primul pas spre Alzheimer. Un somn bun la adult trebuie să dureze peste șase ore. Atunci curăță creierul de gunoaie. Trebuie să ne ducem la culcare la ora 22.00, cu toate închise, TV și calculatoare, cu o carte frumoasă de literatură. Cel mai bun somn este între 22.00 și 24.00. Este dovedit”, mai spune neurochirurgul.
Accidentul vascular cerebral la tineri este rezultatul unei vieți dezordonate
Accidentul vascular cerebral la tineri este tot mai frecvent și apare din cauza solicitării extreme a creierului, pe fondul consumului de alcool, de tutun, a lipsei somnului, a alimentației dezordonate și a oboselii.
„AVC-ul este tot mai frecvent la tineri, dintr-o viață destrăbălată. Solicităm creierul și dăm exact ceea ce nu îi place: țigari, alcool, care modifică metabolismul celulei nervoase, internet și suprasolicitare nervoasă. Toate obosesc creierul, iar de la oboseală și până la AVC, nu mai este decât un pas. De exemplu, Stela Popescu a făcut AVC. Agitația, pierderea vorbirii, starea de oboseală, o mână mai slabă, piciorul care scapă, sunt semnale neurologice pentru un AVC”, mai spune neurochirurgul.
Școala trebuie să fie o plăcere, altfel creierul obosește și clachează
Elevii sunt obligați să facă multe lecții, muncesc multe ore pe zi la teme, uneori mai mult decât adulții. De aceea, foarte mulți obosesc și clachează în timp.
„Foarte multe lecții, o greșeală totală de educație. Am urmărit o premiantă, clasa a VI-a, când a ajuns acasă. A aruncat ghiozdanul cu atâta ură pe pat și a fugit fericită la joacă. Dominanța în creier a fost joaca. Memoria copilului este încărcată inutil. Școala trebuie să placă, altfel creierul a obosit, i s-a cerut prea mult. Trebuie să facă lecții de plăcere. Campioni ajungem din plăcere. Să păstrăm plăcerea de mișcare, altfel sunt blocați în internet și cu burtica mare”, mai spune neurochirurgul.
Medicul le transmite românilor „să creadă că sunt mai deștepți decât restul Europei, că mâncarea noastră este mai bună, iar peisajele noastre mai frumoase”.
