Japonezii au cea mai mare speranță de viață, În plus, Ţara Soarelui Răsare se poate lăuda cu cel mai mic grad de obezitate din lume (doar 3,5 % din populaţie).
Iată cum reușesc să trăiască mai mult și să fie supli și sănătoși:
Fără desert
Japonezii obişnuiesc să încheie masa cu un fruct sau un ceai verde, în loc de o prăjitură. Dulciurile sunt consumate, eventual, la o altă masă, după-amiaza, cu o cafea, iar porţiile sunt mai mici decât în Occident.
Japonezii consumă, în medie, 48.8 g de zahăr pe zi, în vreme ce britanicii, de pildă, ingeră 100.4 g zilnic, arată datele FAO.
Algele marine
Acestea conţin antioxidanţi care pot ajuta la pierderea în greutate. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Newcastle au arătat că alginatul, un compus extras din alge, împiedică în bună măsură absorbţia grăsimilor alimentare de către organism.
Nu mănâncă până se satură
Datorită acestui fel de mânca, japonezii consumă cu 10% mai puţine calorii zilnic decât britanicii, spune Naomi Moriyama, autoarea cărţii Japanese Women Don’t Get Old Or Fat.
Dieta cu soia, peşte şi legume
Japonezii consumă de cinci ori mai multe legume crucifere (varză, conopidă, broccoli) decât orice alt popor. “Acestea au un rol important anticanceros.
În plus, mănâncă foarte mult peste oceanic şi alge, bogate în minerale, mai ales iod şi flor şi sunt surse foarte bune de acizi graşi omega-3″, spune specialistul în alimentaţie Corina Zugravu.
De asemenea, niponii sunt mari consumatori de soia. “Este bogată în substanţe isoflavone, fitoestrogeni care au acţiune antioxidată şi care fac ca menopauza să se instaleze mai greu la femei, dar şi să fie mai uşor tolerată”, mai explică nutriţionistul.
Mersul pe jos
Deoarece a merge cu maşina reprezintă o opţiune costisitoare în Japonia, mulţi japonezi merg pe jos sau folosesc transportul în comun. Japonezii merg mai mult pe jos şi petrec mult mai puţin timp în maşini, comparativ cu occidentalii.
Bacteriile din alimente
Japonezii consumă în mod tradiţional legume murăte, fermentate; acestea conţin acid lactic şi stimulează proliferarea bacteriilor „bune” din intestin, care ajută la buna funcţionare a sistemului imunitar.
