Sucul de hrean, ras proaspat si nestors, cu adaos de suc de lamaie indoita cu apa, luat cate o jumatate de lingurita de doua ori pe zi, intre mese, ajuta foarte bine la dizolvarea mucozitatilor din sinusuri. Trebuie consumat proaspat. Este un vechi remediu popular cunoscut de pe vremea dacilor.
Sucul de hrean in combinatie cu suc de lamaie si apa dizolva mucozitatile de la nivelul sinusurilor, in afectiunile traheo-bronsice; suc de hrean cu miere se ia de 2 ori /zi contra tusei.
Cura cu hrean ras plus miere se face timp de o luna in fiecare dimineata cate o lingura de continut
Poate fi folosit ca aliment , stimulant al digestiei, sau ca remediu medicamentos in tinctura, otetul de hrean, faina de hrean, sau in forma naturala ras sau macerat .
Din florile de hrean ( mici, albe), se pot pot prepara ceaiuri impotriva racelii.
Originar din sud-estul Europei si vestul Asiei, era folosit in ritualurile de tamaduire in Mesopotamia, cu mult inainte de a fi indicat ca remediu de catre Hipocrate.
De Paste, in credinta crestina, cel care mananca hrean cand vine acasa de la biserica, urmeaza sa fie iute si sanatos tot anul; dupa obiceiul strabun hreanul sfintit se pastra in pamant si se punea in fantani si in cofele cu apa, in jgheaburile vitelor ca sa curete apa, sa apere impotriva bolilor, contra“ frigurilor”.
Sucul de hrean a fost folosit de evrei secole de-a randul , de Paste ca simbol al celor sapte ierburi amare ca amintire a vietii amare din Egipt; in zilele Pascale, evreii sarbatoresc eliberarea din robia celor 200 de ani de sclavie in Egiptul faraonic.
Planta perena, se recolteaza in lunile octombrie-noiembrie, ingropata in pamant isi pastreaza proprietatile nealterate pe tot timpul iernii. Mai este si supranumita „ridiche de mare”, pentru ca este raspandit pe Tarmul Marii Negre, se cultiva in gradini,sau pe malurile raurilor si paraielor in soluri umede si nisipoase.
Substante continute
Vitamine C, A, B1,B2, saruri, minerale de fier, potasiu, calciu, magneziu, , glicozizi slfurati, acid clorhidric, carbonic, glutamine, aspargina, uleiuri volatile, mirosul intepator al radacinii se datoreaza sulfurii de alil , o substanta prezenta si in usturoi si ceapa,care prin radere da nastere unei substante numite mirosina, care da proprietatile iritante ale plantei.
Efecte binefacatoare
Este un foarte vechi remediu popular, folosit in bucataria traditionala, pemtru condimentarea salatelor, fiind nelipsit la prepararea muraturilor pentru aroma ,gustul picant si conservare ;ca remediu are efect stimulant asupra aparatului digestiv, determinand cresterea apetitului si a activitatii vezicii biliare (eficient in disckineziile biliare ), accelereaza peristaltismul intestinal, combate atonia intestinala, avand efect laxativ sau purgativ, are efect expectorant si decongestionant la nivelul cailor respiratorii superioare, revulsiv in aplicatii externe, tonic cardiac, fortifiant in stari de debilitate, vermifug, antiparazitar.
Cercetatori de la Universitatea din Oslo, Norvegia, au descoperit ca in radacina de hrean alb, exista titan isotopic, care are un rol important in fiziologia sistemului nervos, de a induce o stare de bine, de satisfactie, de placere, relaxare (sunt stimulati centrii “satisfactiei” aflati in scoarta cerebrala, ducand la inlaturarea starilor de oboseala, depresie, consumul zilnic reduce riscul aparitiei starilor de depresie) si poate fi totodata un leac contra tristetii, are actiune excitant renala, diuretica, ajuta la eliminarea nisipului, pietrelor de la rinichi, fiind util in guta, calculoza, cercetatori britanici de la Institutul de Cancer al Spitalului Mount Vernon au descoperit o molecula extrasa din hrean, o peroxidaza care are rol in combaterea cancerului, totodata hreanul are rolul de a elimina din organism toxinele care pot reactiona ca agenti ai cancerului.
Terapie si remedii
In bronsite, pneumonii, astm, gripa, raceli, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala (cura cu hrean si miere de albine se ia dimineata cate o lingura inainte de micul dejun), inapetenta, stari de debilitate fizica, ajuta digestia, tuse, gripa, guturai, astm bronsic, bronsita cronica, alte afectiuni ale cailor respiratorii superioare, nevralgii intercostale (cataplasme care se aplica 4-10 min. pentru a evita iritarea locului respectiv).
Contraindicatii
Hemoroizi, persone alergice in aplicatiile externe, sindroame hemoragipare, tulburari de ritm cardiac ;de asemeni se manifesta prudenta la persoanele cu colon iritabil sau cu gastrita hiperacida; abuzul de hrean poate duce la deranjamente digestive si tulburari nervoase; in uz extern trebuie folosit cu prudenta la persoanele cu pielea sensibila pentru a nu produce alergii si iritatii ale pielii.
Radacina de hrean rasa se pune in cataplasme pentru calmarea nevralgiilor, junghiurilor ; radacina de hrean rasa in amestec cu mierea se consuma dimineata cate o lingurita inainte de masa, intr-o cura de 30 zile, pentru combaterea bolilor cardio-vasculare.
Otetul cu hrean
Se rade o radacina de hrean si se pune intr-o sticla peste care se toarna otet de mere; se lasa la mecerat timp de 10 zile, intr-un loc cald, apoi se strecoara si se foloseste in uz extern in pareze faciale, pentru stergerea petelor de pe piele sau a pistruilor ( se freaca cu un tampon de 2-3 ori/zi ),in tratarea acneei
Tinctura de hrean
Cate 20 picaturi de 3 ori pe zi este eficienta in tratamentul parazitozelor intestinale (tenia); tinctura se prepara astfel: se dau pe razatoare radacinile de hrean, se pun intr-un borcan, pana se umple 1/3 iar restul se acopera cu alcool de 60 grade, se lasa la macerat 10 zile dupa care se strecoara si se pastreaza la loc racoros.
Vin tonic
Intr-un litru de vin rosu se pun 20 linguri de hrean ras, se lasa la macerat 8-10 zile, apoi se strecoara; se administreaza cate 3-4 linguri din acest vin tonic pentru stimularea digestiei, cresterea apetitului, reglarea ac tivitatii cardiace, prevenirea litiazei renale, iar pe termen lung poate fi un bun afrodisiac, tonic sexual, energizant.
Decoctul cu radacina de hrean
Se pune la fiert 10-15 grame radacina de hrean in ½ litru de apa si se fierbe 10 min.; se beau 2-3 cani/zi; sau radacina de hrean se pune la macerat cu miere de albine si se consuma 3-4 linguri de suc/zi – efficient pentru copii care sufera de rahitism. In uz extern se aplica tamponari usoare, cataplasme in nevralgii, inflamatii articulare, mialgii, nevralgii intercostale . Durerile de cap pot fi alungate prin comprese cu frunze de hrean sau hrean ras impachetat intr-o bucata de panza. In caz de stomatite, gingivite, paradontoze se face gargara cu tinctura de hrean ( 3-4 lingurite dizolvate intr-un pahar cu apa ) – tratamentul trebuie sa dureze minim doua saptamani, zilnic.
Faina de hrean
Se obtine din radacina de hrean taiata cubulete, puse la uscat langa o sursa de caldura, apoi macinate cu rasnita electrica; acest praf se foloseste pentru prepararea decocturilor, cataplasme sau ca atare (cataplasma se tine pe locul afectat pana apare senzatia de arsura, apoi se indeparteaza ); se foloseste in durere reumatica, pareza faciala, durere de cap ,pinteni calcaneeni (aplicatii locale cu hrean ras sub forma de cataplasme).
Apa de hrean
Se obtine prin fierberea de cantitati egale de apa si hrean si poate fi folosita impotriva degeraturilor; pe calduri mari protejeaza laptele de bacterii si insecte (la un litru de lapte se adauga 2 linguri apa de hrean).
Utilizarea hreanului in cosmetica
Tamponarea tenului cu otet de hrean are efect de stimulare a circulatiei, efecte tonice asupra pielii, mentine tineretea pielii; de asemeni se poate aplica suc proaspat de hrean timp de 5-10 min apoi se spala fata cu lapte caldut; in caz de descuamare a tenului, pete sau pistrui se curate cu tincture de hrean sau otet de hrean, dupa care se aplica un unguent de galbenele.
Hreanul actioneaza ca o planta gardian, datorita substantelor cu rol de arme chimice pe care le contine (alcaloizi, uleiuri volatile, fitofungicide) ea protejeaza plantele din gradina, de ciuperca Monilia, care ataca pomii fructiferi, producand moniloze.
