M-am saturat de gripa, de raceala, de boala , de vreme rea si de stat in casa. Anul asta a fost cam nemilos cu noi, am cazut ca secerati unul dupa altul. M-am saturat de spagile date prin spitale, pe la medici, m-am saturat sa arunc cu bani in dreapta si in stanga pe medicamente pentru ca in final sa fiu tot racita, tusind pana ma apuca ameteala. Si totusi… nu se poate sa stau asa, asteptand sa treaca. Ma umflu cu medicamente dar boala se incapataneaza sa dureze si sa evolueze ca la carte.
Am tot luat sirop de muguri de brad (facut chiar de mine), e excelent pentru cateva minute dar parca totusi nu e chiar ceea ce trebuie. Intamplator mi-am adus aminte de un gust minunat, de siropul de ridiche neagra pe care il iubeam in copilarie. Sunt amintirile minunate din perioadele grele de boala. Imi aduc aminte cu drag de tatal meu care scobea ridichile si le umpleam impreuna cu zahar. Si parca ma simt mai bine. Ma simt si mai bine dupa o lingurita de sirop. Stiu, gustul nu e pe placul tuturor dar mie mi se pare pur si simplu delicios. Parca nu e medicament, ci rasfat 🙂 Asa sa fie? Eu zic ca e un pic din amandoua.
Se poate prepara fie cu zahar fie cu miere.
Se taie capacul unei ridichi negre medii sau mari si se scobeste in interior lasand totusi peretele de circa 1-1.5 cm grosime. Se umple cu zahar sau miere, se pune capacul si se lasa la caldura de pe o zi pe alta.
A doua zi siropul este deja gata, se ia cate o lingura de 3-4 ori pe zi ( eu am trisat, am luat mai multe pentru ca e DE-LI-CIOS) si dupa aceea nu se mai mananca sau bea nimic pentru minim 15 minute.
Simplu, nu?
Am uitat sa mentionez ca puteti reumple ridichea cu zahar pana incepe sa se zbarceasca. Ridichea, nu zaharul 🙂 Atunci e momentul in care trebuie schimbata ridichea.
Sanatate maxima va doresc!
